And Then... / Twilight

[English]

Volume: The Seconds of Teardrops

And then…

Where do they wonder?

The lost delusions

and the great dreams?

Where have they perished?

Where have they died?

In silence…

Lost innuendoes

to what has been…

Die out.

Echoes afar.

I hear them laughing,

I see them grinning.

Hurting me.

Singing.

And clouds cry

tagging along

all I have forgotten,

all that now is gone.

I can see autumn slowly fade,

an endless winter

descending in a haste.

Over the world.

Over me.

The last dreams died down,

and one last hope

has burnt its wings in flight.

Desire in the distance

lit too bright.

So ablazing

it burned my moment.

My suffering.

It dies away…

How I would love

death to fall,

like snowflake after snowflake

upon my soul.

To pass in nothingness.

To shush and to forget.

To stop on hoping.

To fall, to sleep

and to forget again.

And then…

…to simply fade...

© 2018 Carmen Silva

[Romanian]

Volum: Secundele Lacrimilor

Şi-apoi…

Pe unde oare rătăcesc

Pierdutele iluzii

Şi vise mari?

Unde-au pierit

Unde s-au stins,

Tăcute?

Aluzii, doar,

La ce-a pierit…

Se sting, ecou,

În depărtare…

Le-aud râzând

Le văd rânjind

Rănindu-mă,

Cântând...

Şi norii plâng

Ducând cu ei

Tot ce-am uitat

Tot ce s-a dus,

Se vede toamna-ncet

Plecând;

Şi-o iarnă nesfârşită

Mult prea grăbită,

Pe lume, peste mine,

Coborând…

Se sting şi ultimele vise

Şi ultima speranţă

şi-a ars în zbor aripa…

Prea strălucea

în depărtări

Dorinţa,

Prea lumina

Arzându-mi clipa,

Suferinţa...

Se stinge…

Cât aş vrea să cadă

Fulg după fulg,

Moartea pe chipul meu,

Să trec în nefiinţă

Să tac, să uit,

să nu mai sper

Să cad, să dorm,

să uit din nou

Şi-apoi…

…să pier…

© 2018 Carmen Silva

---

[English]

Volume: The Seconds of Teardrops

Twilight

Foamy waves relentlessly

Sharp cliffs hit howling;

And drag along from sea,

Mute algae.

My soul, is just the same

Snatched by the vortex of life;

And without second thought

I gave it to the silence of the ice.

A frightened seagull If I were,

Carrying my stained soul in my beak;

And I could fly above the waves,

I’d drop it in the sea.

© 2018 Carmen Silva

[Romanian]

Volum: Secundele Lacrimilor

Întunecare

Valuri de spumă se lovesc

De stâncile abrupte,

De-a lungul lor urlând târăsc

A mării alge mute.

Le-asemui cu-al meu suflet,

Zmuls de vâltoarea vieţii,

Căci fără-a sta să cuget

L-am dat tăcerii gheţii.

De-aş fi un pescăruş speriat

Şi aş zbura în zare,

În cioc purtându-mi sufletul pătat,

L-aş arunca în mare.

© 2018 Carmen Silva