Like Yesterday / Perfection / Poem

[English]

Volume: The Seconds of Teardrops

Like yesterday

I lightly touch

With my lips

The white, sweet

Cherry flowers

And I feel you

Startling inside them.

How fast

The days have passed...

It seems like yesterday

Was autumn...

If feels like yesterday

I planted the sweet

Cherry tree

Near your grave.

© 2017 Carmen Silva

[Romanian]

Volum: Secundele Lacrimilor

Parcă mai ieri…

Ating uşor

Cu buzele,

Florile albe

De cireş

Şi te simt

Tresăltând în ele.

Cât de repede

Au trecut zilele…

Parcă mai ieri,

Era toamnă.

Parcă mai ieri,

Am plantat cireşul

Lângă mormântul tău.

© 2017 Carmen Silva

[English]

Volume: The Seconds of Teardrops

Perfection

Your eyes blinded me.

I saw in them

A soul like a caged bird;

A soul with giant wings

That struggled tormented

Wishing to break free.

And how not to be blinded

By the two teardrops of soul

That looked at me so deep?

Your eyes deafened me.

I heard in them

The vibrating rhythm of freedom;

The vibrant rhythm that had so little space

To exist.

Wanting to escape.

And how not to be deafened

By the two heart beats

That sounded at me so deep?

Your eyes collapsed me into you.

I fell into them,

In their bright and profound depth...I never

Never heard such words;

Never met such love.

And how not to collapse

In the fertile abyss that was echoing

Of the most beautiful music

Born from a soul?

© 2017 Carmen Silva

[Romanian]

Volum: Secundele Lacrimilor

Desăvârşire

Ochii tăi m-au orbit,

Am văzut în ei,

Un suflet ca o pasăre închisă,

Un suflet cu aripi uriaşe

Ce se zbătea chinuită

Dorind să iasă.

Şi cum să nu mă orbească,

Cele două lacrimi de suflet

Ce mă priveau adânc?

Ochii tăi m-au surzit,

Am auzit în ei,

Ritmul trepidant al libertăţii,

Ritmul trepidant ce avea atât de puţin loc

Să existe,

Dorind să iasă.

Şi cum să nu mă surzească,

Cele două bătăi de inimă

Ce răsunau către mine atât de adânc?

Ochii tăi m-au prăbuşit în tine.

Am căzut în ei,

În adâncul senin şi profund…niciodată,

Nu auzisem asemenea cuvinte,

Nu întâlnisem asemenea iubire…

Şi cum să nu mă prăbuşesc

În abisul fecund in care răsuna

Cea mai frumoasă muzică

Născută vreodată dintr-un un suflet?

© 2017 Carmen Silva

[English]

Volume: The Seconds of Teardrops

Poem

Under the silence of the fallen stars,

From my high sky that you deserted,

My thoughts pass by

Saddened, with a sigh,

Long echoes, amongst the ruins of my life.

I’d look for you, afar, in the depth.

But time has its own secrets;

It doesn’t give you back to me.

It cuts my wings and hushes my song,

Lets me lose you

And tears me apart.

If you were lost in its dark eternity

I’d crush its last hours;

And I would burn in the fire of my misery

All its passing seconds, and hours, and the minutes

Step by step that passed

Since that sad day when it took you away.

© 2017 Carmen Silva

[Romanian]

Volum: Secundele Lacrimilor

Poem

Pe sub tăcerea stelelor pierdute

Din cerul meu înalt

Şi pustiit de tine,

Trec gândurile-mi triste

În suspine,

Ecouri lungi

Prin ale sufletului meu

Ruine.

Te-aş căuta, departe, în adâncuri,

Dar timpul are ale sale taine…

Nu mi te dă,

Îmi taie-aripile şi îmi opreşte cântul,

Mă lasă să te pierd,

Îmi sfâşie tot trupul.

Pierdut de-ai fi

În veşnicia-i neagră,

Aş sfărâma şi ultimul său ceas!

I-aş arde-n focul suferinţei mele

Toate secundele trecute

Şi ora şi minutul, pas cu pas

Din ziua-aceea tristă

În care mi te-a luat.

© 2017 Carmen Silva

Featured Posts
Recent Posts
Archive
Search By Tags
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square

© 2015 Carmen Silva; London, UK